Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 23 martie 2016

Pata de ciocolata.

Pata de ciocolata. (textile)
Procedeu:

Se curata cu o lama de cutit netaioasa, se spala cu o solutie firbinte de detergent. 
Daca nu iese, se spala cu buretele cu solutie calda de borax (concentratie 30g / 570ml ). 
Se clateste si se spala.


marți, 22 martie 2016

Otrava din detergenti.

Otrava din detergenti.
Substante care ne albesc hainele ne pot ucide.
Habar nu ai la ce riscuri te expui!

Alzheimerul si cancerul sunt doar cateva dintre bolile provocate de substantele chimice din compozitia detergentului.
Toate gospodinele care se respecta sacrifica, lunar, un procent cosistent din bugetul familiei pe cel mai bun detergent, ferm convinse cadoar asa pot avea rufe curate. Nu stiu ca de fapt, "cumpara" Alzheimer si boli de piele, dupa cum au dovedit cele mai recente studii.
Substantele chimicedin detergenti sunt absorbite de organism prin piele si caile respiratorii.
O data intrate in corp, il imbolnavesc. e ca si in cazul E-urilor din alimente: sunt otravitoare, dar ajung sa fie trecute pe etichetevcu denumirile stiintifice, asa ca aproape nimeni nu stie ce pericol reprezinta si ce boli induc.
Cu cat mai alb, cu atat mai periculos 
in noiembrie UE a propus interzicerea fosfatilor in detergenti. Daca citim eticheta oricarui detergent de rufe (Grand Maximo, Dero, Bonux, Persil, Ariel, Tide, Rex, Omo etc...) intalnimaceleasi ingrediente; intre 15% - 30% surfactanti aniotici ( zeoliti) ; 5% surfactanti neionici; agenti de inalbire pe baza de oxigen activ, fosfati si fosfonati; enzime, parfumuri.
Detergentii ieftini contin LAS (liniar alehibenzenic sulfonat) ce poate cauza iritatii ale pielii la contactul prelungit: inalbitori optici (fluorescenti) care nu albesc rufele,  ci doar ne confera perceptia de alb si stralucire, convertind razele ultraviolete in lumina. Potrivit profesorilor de la facultatea de chimie industriala Bucuresti, surfactantii sunt 'substante chimice care se concentreaza la suprafata si slubilizeaza materialele care au o mica afinitate unele fata de altele'. Expertii atrag atentia ca surfactrantii anionici (cei mai utilizati) nu sunt bio degradabili, iar spuma lor este otravitoare si in concentratii mici. alchibenzensulfonatul de sodiu-cel mai uzat sulfacrant se obtine din petrol. Pe langa faptul ca polueaza mediul cand e produs, contine aluminiu care potrivit celor mai recente cercetari, s-a dovedit ca are efect toxic asupra creierului si sistemului nervos, iar cercetatoriispun ca poate favoriza aparitia unor afectiuni neurovegetative precum Alzheimer si Parkinson. SLS (sulfat lauril de sodiu) - alt surfractant anionic prezent in detergentii de rufe, agent de spumare dur, este cunoscut ca iritant al pielii si ochilor, care duce la caderea parului si declanseaza reactii alergice.
Substranta care ii lasa infertili pe barbati
Potrivit unui raportpublicat in Jurnalul 0,5% provoaca iritatii, iar in concentratii de 10-30% cauzeaza coroziunea pielii. Cu toate acestea, SLS e aproape nelipsit din retetele detergentilor nostri.
Actiunea lui distructiva nu se opreste aici. O data absorbit de organism, prin piele SLS imita activitatea estrogenului " Studiile realizate de cele mai bine cotate institute din lume arata ca poate declansa sindromul premenstrual, simptomele menopauzei, scaderea fertilitatii masculine si cresterea riscului de cancer la san al femei", explica medicul Ioana Vartosul. Asociatia americana "National Poison Prevention" vorbeste despre detergentii de rufe ca despre otravuri cu actiune lenta care ucid ambii parinti si milioane de copii".
Romanii tot mai alergici
Un copil din 5 sufera de diferiteforme de astm, cel putin 20% din copii facdermatite sau alte boli de piele, iar cresterea bolilor alergice din romania este de-a dreptul alarmanta.

Patronii pot fi dati in judecata daca streseaza angajatii



Luni a intrat in vigoare o modificare a Codului Muncii care prevede ca angajatorii pot fi dati in judecata daca au provocat daune morale subordonatilor, legea prevazand pana acum o asemenea masura doar in cazul daunelor materiale.

Duminica, ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a declarat ca noua prevedere va ingreuna relatia angajat-angajator, dar si decizia instantelor, deoarece "prejudiciul moral, prejudiciul psihic legat de o decizie sau alta a angajatorului, care il vatameaza pe angajat, este in general foarte greu de masurat".

Marta Popa, partener la firma de avocatura Voicu&Filipescu, a declarat pentru HotNews.ro ca cele mai probabile cazuri de acordare a daunelor morale sunt cele in care concedierea dispusa de angajator este anulata sau se constata nevinovatia penala a persoanei suspendate din functie.

De luni, articolul 269 al Codului Muncii prevede ca "angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul".

Daca angajatul nu primeste despagubirile cerute angajatorului, se poate adresa instantelor judecatoresti. In cazul in care instanta dispune despagubirea angajatului, patronul isi va recupera suma platita de la salariatul vinovat de producerea pagubei.

Intr-o interventie facuta duminica la Realitatea TV, Paul Pacuraru a precizat ca daunele morale pot fi provocate inclusiv prin stresarea angajatului sau prin adresarea de cuvinte urate.

Marta Popa, partener la firma de avocatura Voicu&Filipescu, a explicat pentru HotNews.ro ce aduce modificarea articolului 269 alin (1):

"Din punctul meu de vedere, recenta modificare a art 269 alin (1) pune capat unei mai vechi controverse in literatura juridica dar si unei jurisprudente neunitare in privinta admiterii repararii pagubelor morale suferite de angajati.

Pana la aceasta modificare a Codului muncii, unele instante considerau ca angajatorul poate datora despagubiri pentru prejudiciul moral suferit de angajat numai in cazul existentei unei clauze exprese in acest sens in contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca.

Incepand cu data de 30 iulie 2007, forma modificata a art.269 alin (1) din Legea nr 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, obliga angajatorul la acoperirea integrala a prejudiciului pe care l-ar putea suferi un angajat, despagubirile solicitate putand fi de ordin patrimonial (pierderea baneasca) cat si nepatrimonial (moral, asa-zisul "pret al durerii").

Cazurile cele mai probabile de acordare a daunelor morale sunt cele in care concedierea dispusa de angajator este anulata sau se constata nevinovatia penala a persoanei suspendate din functie. Chestiunea delicata a dimensionarii acestui pret va ramane insa in sarcina instantei, urmand sa fie oricum proportional cu gravitatea prejudiciului."

Ele1000: BREAKING NEWS

Ele1000: BREAKING NEWS: BRUXELLES - Bruxelles, în inima Europei, este sub atac. Primele două explozii la aeroportul din Bruxelles Zaventem la ora 8 dimineața ,...

luni, 21 martie 2016

Guma de mestecat ( textile )
Procedeu:
Se freaca cu gheata ca sa se intareasca. Se desprinde cu o lama de cutit netaioasa. Daca nu sa desprins in intregime, se pune albus de ou, se curata, apoi se spala cu detergent lichid.


Pata de cerneala.
Procedeu:

Pata proaspata se scoate cu sugativa sau cu pudra talc. Petele mai vechi se imoaie cu lapte sau sare si suc de lamaie, sau sare dizolvata in apa fiarta. Se sterge apoi cu un burete inmuiat in solvent de curatat si se clateste bine.


Pata de cafea

Pata de cafea
Procedeu:

Se intinde zona cu pata peste un vas, se picura apa fiarta cu borax peste pata, astel ca apa sa antreneze suprafata.